SPICUIRI DIN VARIANTA MICLEA (PREZIDENTIALA)
Art. 3 (1) Învăţământul obligatoriu este de 10 clase. Frecventarea obligatorie a învăţământului de 10 clase, forma de zi, încetează la vârsta de 18 ani.
(2) Statul asigură gratuitatea învăţământului preuniversitar.
(3) Prin bugetul anual, statul asigură minimum 6% din PIB pentru finanţarea învăţământului preuniversitar.
Art. 7 (3) Finanţarea învăţământului preuniversitar se face după principiul „resursa financiară urmeaza elevul”, în baza căruia alocaţia bugetară aferentă unui elev sau preşcolar se transferă la unitatea de învăţământ la care acesta învaţă.
(4) Fondurile alocate învăţământului sunt evidenţiate distinct în bugetul de stat, precum şi în bugetele locale.
Art. 10 (1) Sistemul de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:
a) educaţia timpurie (0 – 3 ani);
b) învăţământul preşcolar care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie, grupa mare (3–6/7 ani);
c) învăţământul primar care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV;
d) învăţământul secundar care cuprinde:
- învăţământul secundar inferior sau gimnaziu care cuprinde clasele V–IX,
- învăţământul secundar superior sau liceu care cuprinde clasele de liceu X–XII şi învăţământul profesional;
e) învăţământul terţiar non-universitar care cuprinde învăţământul postliceal şi formarea continuă postliceală.
(9) Absolvenţii învăţământului gimnazial dobândesc Diploma de absolvire, însoţită de un portofoliu personal pentru educaţie permanenta şi foaia matricolă.
Art.12 (1) Absolvenţii liceului primesc diploma de absolvire, foaia matricola şi portofoliul de educaţie permanentă, care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces, în condiţiile legii, în învăţământul terţiar postliceal şi dreptul de susţinere a bacalaureatului.
Art.16 (2) Educaţia timpurie, învăţământul primar şi gimnazial sunt în responsabilitatea Consiliului Local, iar învăţământul liceal, învăţământul special şi învăţământul terţiar non-universitar sunt în responsabilitatea Consiliului Judeţean.
Art.35 (1) Curriculumul naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe 8 categorii de competenţe cheie care determină profilul de formare al elevului:
a) Competenţe de comunicare în limba maternă şi în două limbi de circulaţie internaţională;
b) Competenţe fundamentale de matematică, ştiinţe şi tehnologie;
c) Competenţe digitale (de utilizare a tehnologiei informaţiei pentru cunoaştere şi rezolvarea de probleme);
d) Competenţe axiologice (ca set de valori necesare pentru participarea activă şi responsabilă la viaţa socială);
e) Competenţe pentru managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră;
f) Competenţe antreprenoriale;
g) Competenţe de expresie culturală;
h) Competenţe de a învăţa pe tot parcursul vieţii.
(2) Disciplina Tehnologia informaţiei şi comunicării (TIC) va constitui o disciplină opţională pentru elevii din clasele I-IV şi disciplină obligatorie în clasele V-XII.
Art.36 (1) În ansamblul ariei curriculare, Curriculumul Naţional are o pondere de 80% la nivelul învăţământului obligatoriu şi de 70% la nivelul liceului. 20% din orele de la nivelul învăţământului obligatoriu şi 30% din orele de la nivelul liceului se vor decide la nivelul fiecărei şcoli, în funcţie de nevoile de învăţare ale elevilor şi se va constitui ca şi curriculum la decizia şcolii.
(2) În interiorul fiecărei discipline, Curriculumul Naţional va acoperi doar 75% din orele de predare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei respective. În funcţie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte, profesorul va decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei va fi folosit pentru învăţare remedială în cazul copiilor cu probleme, pentru consolidarea cunoştinţelor sau pentru stimularea celor capabili de performanţe superioare, conform unor planuri individuale de învăţare elaborate pentru fiecare elev.
Art.42 Structura şi caracteristicile evaluărilor şcolare vor fi organizate după cum urmează:
(1) La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmeşte, în baza unei metodologii validată ştiinţific, un raport de evaluare a competenţelor cognitive, emoţionale şi sociale ale copilului.
(2) La finalul clasei a II-a, fiecare şcoală, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetarii şi Inovării, organizează şi realizează evaluarea achiziţiilor fundamentale: scris-citit şi matematică. Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor până la finalul clasei a IV-a şi pentru redactarea unui raport de evaluare detaliat către părinţi. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de educaţie sunt trecute în Portofoliul de educaţie al elevului;
(3) La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educaţiei, Cercetarii şi Inovării va realiza, prin eşantionare, o evaluare la nivel naţional a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul TIMSS şi PIRLS. Şcolile pot decide, în baza unor metodologii proprii, şi alte modalităţi de evaluare a propriilor elevi de clasa a IV-a;
(4) La finalul clasei a VI-a, toate şcolile, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetarii şi Inovării, vor organiza şi realiza evaluarea elevilor prin două probe trans-curriculare: limbă şi comunicare (limba română şi o limbă străină), matematică şi ştiinţe.
(5) Rezultatele evaluărilor vor fi utilizate pentru realizarea unui raport de evaluare asupra fiecărui elev, care va fi înmânat părinţilor, pentru orientarea şcolară către un anumit tip de liceu şi pentru stabilirea planurilor individualizate de învăţare pentru anii următori de studiu din învăţământul obligatoriu.
(6) Unităţile de învăţământ au obligaţia ca în clasele VII-IX să remedieze deficienţele constatate, să consilieze şi orienteze elevul către tipul de liceu sau de carieră care îi valorifica cel mai bine potenţialul personal. Rezultatele evaluării, împreună cu planurile individuale de învăţare, se arhivează în Portofoliul educaţional al elevului.
(7) La finalul clasei a IX-a se va realiza o evaluare naţională trans-curriculară obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale curente. Evaluarea va avea patru componente: evaluarea competenţelor de comunicare în limba maternă şi în două limbi de circulaţie internaţională, evaluarea competenţelor la matematică şi ştiinţe; evaluarea competenţelor de utilizare a calculatorului, printr-o probă practică. Evaluarea celorlalte competenţe-cheie care va fi făcută de către diriginte, consilierul şcolar şi colectivul de profesori ai clasei respective şi finalizată sub forma unor calificative stabilite pe baza rezultatelor obţinute în ciclul gimnazial. Rezultatele obţinute se înscriu în Portofoliul educaţional al elevului.
(8) La finalul clasei a XII-a se va realiza a doua evaluare naţională a competenţelor specifice prin bacalaureat. Evaluarea va fi diferenţiată, în funcţie de filiera şi profilul liceului. Se vor stabili 3 tipuri de probe, în funcţie de principalele tipuri de competenţe specifice dezvoltate de fiecare filieră, respectiv profil de liceu. Probele se bazează pe întregul Curriculum Naţional aferent competenţelor respective şi vor avea un pronunţat caracter trans-disciplinar. Pe parcursul clasei a XII-a se susţin probele practice pentru evaluarea şi certificarea competenţelor de utilizare a calculatorului.
(2) Organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor didactice şi non didactice dintr-o unitate de învăţământ este realizată de către director. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatele acestuia. Din comisia de concurs face parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al inspectoratului şcolar judeţean.
Art.65 (1) Unităţile de învăţământ încheie împreună cu părinţii, în momentul înmatriculării elevilor/preşcolarilor, un contract educaţional, în care sunt înscrise obligaţiile reciproce ale părţilor. Contractul educaţional tip este aprobat prin ordin de ministru şi este particularizat, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin decizia consiliului de administraţie.
(2) Părintele sau tutorele legal instituit este obligat să ia măsuri pentru asigurarea frecvenţei şcolare a elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi din culpa părintelui sau a tutorelui legal instituit reprezintă contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 500 şi 5000 RON.
(4) Direcţiile judeţene pentru educaţie sunt instituţii deconcentrate de specialitate, în subordinea consiliului judeţean având următoarele atribuţii:
a) realizează finanţarea complementară a unităţilor de învăţământ din subordine;
b) realizează achiziţia mijloacelor de învăţământ pentru unităţile şcolare din judeţ;
c) propune spre aprobare Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării înfiinţarea de licee, unităţi de învăţământ special, palate, cluburi ale elevilor.
d) aprobă, la propunerea Consiliului Local înfiinţarea unităţilor pentru educaţie timpurie, învăţământ primar şi gimnazial;
Art.74 (1) Inspectorul şcolar general este numit de ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, în baza unui concurs public şi este reprezentantul ministrului Educaţiei, Cercetării şi Inovării în teritoriu.
(2) Inspectorii generali adjuncţi sunt numiţi de către inspectorul şcolar general şi validaţi de către ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării.
(3) Inspectorii şcolari se numesc de către inspectorul şcolar general, prin concurs, pe baza criteriilor de competenţă profesională şi managerială, pe o perioadă de 4 ani, conform legii.
(4) Funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) şi (2) pot fi ocupate doar de către persoane care au urmat programe de formare şi dezvoltare a competenţelor manageriale în domeniul educaţional la nivel de masterat sau studii postuniversitare.
(5) Directorii unităţilor conexe sunt numiţi de către Inspectorul şcolar general, în urma unui concurs public, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Directorul încheie contract de management pe o durata de 4 ani cu inspectorul şcolar general. Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul partilor, în urma evaluării performanţelor manageriale.
Conducerea unităţilor de învăţământ
Art.75 (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar sunt conduse de consiliile de administraţie şi de directori, ajutaţi, după caz, de directori adjuncţi. În exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile de administraţie şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral şi cu comitetul de părinţi.
(2) Consiliul de Administraţie (CA) este organul suprem de conducere a unităţii de învăţământ şi este format din 50% membri cadre didactice alese de către personalul didactic al şcolii şi 50% reprezentanţi ai părinţilor şi ai consiliului local, desemnaţi de către aceştia.
(3) Mărimea Consiliului de Administraţie variază între 7–15 membri, în funcţie de mărimea unităţii de învăţământ şi se întâlneşte lunar sau ori de cate ori este nevoie la solicitarea directorului, a preşedintelui consiliului de administraţie sau a două treimi dintre membri.
Sursa:http://edu.presidency.ro/?pag=15
Deşi, au fost mai multe forţe de ordine decât protestatari...
