La Cuca, o ctitorie a lui Armand Calinescu se distruge incet dar sigur

Cand zice Cuca Macai, pitesteanul vrea sa spuna la dracu-n praznic. De fapt, comuna Cuca se gaseste la doar 40-50 Km de Pitesti, iar din componenta acestei comune face parte si satul Macai. E adevarat ca se afla la granita cu judetul Valcea, dar asta nu inseamna ca s-ar afla acolo unde-a intarcat dracu copiii.
Fiind originar din comuna alaturata (Danicei, jud. Valcea) cunosc destul de bine Cuca. Imi amintesc ca in copilarie imi placea sa-i ascult pe locuitori vorbind cu mandrie despre Caminul lor Cultural ce fusese ridicat prin anii '30 cu ajutor de la Armand Calinescu. Ba chiar a venit si la inaugurare, cunoscutul politician liberal. Pe vremea aceea si chiar si mai tarziu, dupa revolutie, se organizau la Camin baluri, discoteci, serbari ale copiilor, ba chiar si cate un spectacol cu artisti veniti de la Pitesti sau de la Bucuresti. Dupa '90, oamenii au pus mana de la mana, i-a mai ajutat si Primaria, si l-au renovat, redandu-i maretia de odinioara.
In ultima vreme am observat ca este in paragina, asa cum se vede in imaginea alaturata. M-am intrebat de ce si i-am intrebat la randul meu pe localnici. Raspunsul m-a lasat ca la dentist : dupa renovare, Primaria l-a inchiriat unei firme private care organiza discoteci in fiecare week end. Castiga din biletul de intrare, mai vindea si cate un suc, cred ca si bere, ma rog, treaba lor. Numai ca vazand ca cineva scoate bani de-acolo, unul dintre localnici s-a revoltat pentru ca acel Camin este construit pe terenul lui tac-su. Asa ca a cerut restituirea terenului. Chestie extrem de ciudata, se pare ca i s-a restituit cu tot cu constructie. Constructie care oricum ar veni treaba, nu a fost proprietatea lui tac-su. Asa incat, omul a fost pus in posesie si a cerut sa incaseze el chirie de la cel ce organiza discotecile. Iar chiriasul a renuntat, deoarece pretul cerut era mult prea mare.
Acum vine partea interesanta : dupa cum spuneam, Caminul a fost construit prin anii '30. Deci inainte de venirea comunistilor la putere. Asta inseamna ca terenul nu i-a fost luat cu sila, ci L-A DONAT de bunavoie pentru a se construi acolo un lacas de cultura. Si-atunci cum sa i se restituie urmasului sau terenul (ba si constructia de interes public pe deasupra), de vreme ce nu i s-a luat nimic cu forta?
Este doar un mic exemplu despre modul in care ne pricepem sa distrugem in mod legal niste lucruri la care ar trebui sa tinem cu sfintenie.

Relatare din copaie

Vă întrebaţi ce mai fac "argeşenii"? Sunt chiar bine în această perioadă, cu excepţia piteştenilor. Aceştia din urmă încep să resimtă de astăzi lipsa apei calde, după ce societatea Termoficare 2000 a intrat în faliment, din cauza datoriilor imense. Aşa că, pentru o perioadă nelimitată, tot cetăţeanu' racordat la sistemul centralizat de încălzire se va spăla la lighean, asta după ce şi-a încălzit în prealabil apă în oală. Şi nu, nu e un instantaneu optzecistic din Cucuiata din Deal sau din Ciorogârla de Jos, ci realitatea din Piteştiul zilelor noastre.
Acum nimeni nu e de vină, ce credeaţi... Nici primarul, nici directorul societăţii cu pricina, nici cetăţenii care nu şi-au plătit datoriile. Nu! Vina o poartă oamenii care, din puţin sau din mult, nu contează, şi-au plătit "birurile" la timp. Cineva trebuia să-i taxeze odată şi odată şi p-ăştia, nu? Prea îşi dau interesul să meargă totul bine...

p.s. Şi pentru că sunt şi oameni prea mişto să trăiască în Piteşti, iată ce au făcut câţiva tineri astăzi. Au protestat lângă fântâna de un milion de euro. Prea adevărat, zău!

Deşi, au fost mai multe forţe de ordine decât protestatari...

Apropos, eu sunt Raluca, scriu pentru prima dată pe acest blog şi sunt... încântată de cunoştinţă! La bună revedere!

Gaseste-ti prietenii pe http://liceulteoreticmioveni.webs.com

E vacanta! Si ce daca. Va puteti intalni prietenii pe blogul de pe pagina LIceului Iulia Zamfirescu. Nu trebuie sa dai decat un click aici!

Catalogul IMM-urilor din Arges

Aseara, la Hotel Alcadibo a avut loc festivitatea de lansare a "Catalogului Electronic al IMM-urilor din Judetul Arges".
Editat de catre "Federatia Patronala a Intreprinderilor Mici si Mijlocii din Arges" (FPIMM), catalogul contine informatii despre mai mult de 3000 de firme din judet, se va distribui gratuit in 5000 de exemplare si se doreste a fi atat un ghid al mediului de afaceri din Arges cat si o modalitate prin care intreprinzatorii se vor putea cunoaste mai bine intre ei, vor putea crea legaturi de afaceri.
La festivitatea de lansare de aseara au fost invitate si oficialitatile locale (Presedintele Consiliului Judetean, Prefectul, Primarul Pitestiului). Din pacate, acestia au stralucit prin absenta, motivul invocat fiind acela ca a trebuit sa fie prezenti la Bucuresti la o alta actiune. Asa incat, singurii invitati din afara FPIMM Arges au fost reprezentantii AOA Arges si ai CCI Arges, dar si cei ai Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).
Criza economica a fost un subiect la ordinea zilei in cadrul discursurilor tinute cu aceasta ocazie. Si plecand de la criza, toti vorbitorii au protestat impotriva masurilor restrictive luate de actualul guvern, masuri ce vor afecta in mare masura activitatea IMM-urilor. A fost evidentiat si modul zeflemist in care Secretarul de Stat Gratiela Iordache i-a tratat pe reprezentantii patronatelor cu care a avut recent o intalnire (a se vedea acest articol), dar si faptul ca desi guvernul invita la discutii si negocieri pe toti partenerii sociali, deciziile se iau fara a se tine cont de pozitiile acestora.
De asemenea, pe baza unor analize facute cu ajutorul CCI si Registrului Comertului Arges, s-a putut remarca faptul ca anul acesta sunt cu mult mai multe firme radiate, in incetare sau in suspendare de activitate, decat in anii precedenti.
Plecand de la aceste lucruri, vorbitorii au facut un apel la unitate, atat intre IMM-uri cat si intre asociatiile patronale care le reprezinta.
Seara s-a terminat intr-o atmosfera colocviala, toti cei prezenti fiind invitati la o cina de afaceri.

Barajul Rausor....

Un loc superb, unde ai ce vedea. Poti merge la pescuit,daca te pasioneaza acest sport, la un gratar si chiar la o simpla plimbarea pentru a-ti oxigena plamanii cu aer curat, de la munte.Cel putin aceasta este parerea mea.Luati de va delectati si poate chiar sa vizitati.

PRETRANSFER ARGES 2009

Lista cu punctajele cadrelor didactice care solicita pretransferul si transferul pentru restrangere de activitate 2009-2010

LEGEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR-proiect prezidential

SPICUIRI DIN VARIANTA MICLEA (PREZIDENTIALA)
Art. 3 (1) Învăţământul obligatoriu este de 10 clase. Frecventarea obligatorie a învăţământului de 10 clase, forma de zi, încetează la vârsta de 18 ani.
(2) Statul asigură gratuitatea învăţământului preuniversitar.
(3) Prin bugetul anual, statul asigură minimum 6% din PIB pentru finanţarea învăţământului preuniversitar.
Art. 7 (3) Finanţarea învăţământului preuniversitar se face după principiul „resursa financiară urmeaza elevul”, în baza căruia alocaţia bugetară aferentă unui elev sau preşcolar se transferă la unitatea de învăţământ la care acesta învaţă.
(4) Fondurile alocate învăţământului sunt evidenţiate distinct în bugetul de stat, precum şi în bugetele locale.
Art. 10 (1) Sistemul de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:
a) educaţia timpurie (0 – 3 ani);
b) învăţământul preşcolar care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie, grupa mare (3–6/7 ani);
c) învăţământul primar care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV;
d) învăţământul secundar care cuprinde:
- învăţământul secundar inferior sau gimnaziu care cuprinde clasele V–IX,
- învăţământul secundar superior sau liceu care cuprinde clasele de liceu X–XII şi învăţământul profesional;
e) învăţământul terţiar non-universitar care cuprinde învăţământul postliceal şi formarea continuă postliceală.
(9) Absolvenţii învăţământului gimnazial dobândesc Diploma de absolvire, însoţită de un portofoliu personal pentru educaţie permanenta şi foaia matricolă.
Art.12 (1) Absolvenţii liceului primesc diploma de absolvire, foaia matricola şi portofoliul de educaţie permanentă, care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces, în condiţiile legii, în învăţământul terţiar postliceal şi dreptul de susţinere a bacalaureatului.

Art.16 (2) Educaţia timpurie, învăţământul primar şi gimnazial sunt în responsabilitatea Consiliului Local, iar învăţământul liceal, învăţământul special şi învăţământul terţiar non-universitar sunt în responsabilitatea Consiliului Judeţean.

Art.35 (1) Curriculumul naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe 8 categorii de competenţe cheie care determină profilul de formare al elevului:
a) Competenţe de comunicare în limba maternă şi în două limbi de circulaţie internaţională;
b) Competenţe fundamentale de matematică, ştiinţe şi tehnologie;
c) Competenţe digitale (de utilizare a tehnologiei informaţiei pentru cunoaştere şi rezolvarea de probleme);
d) Competenţe axiologice (ca set de valori necesare pentru participarea activă şi responsabilă la viaţa socială);
e) Competenţe pentru managementul vieţii personale şi al evoluţiei în carieră;
f) Competenţe antreprenoriale;
g) Competenţe de expresie culturală;
h) Competenţe de a învăţa pe tot parcursul vieţii.
(2) Disciplina Tehnologia informaţiei şi comunicării (TIC) va constitui o disciplină opţională pentru elevii din clasele I-IV şi disciplină obligatorie în clasele V-XII.

Art.36 (1) În ansamblul ariei curriculare, Curriculumul Naţional are o pondere de 80% la nivelul învăţământului obligatoriu şi de 70% la nivelul liceului. 20% din orele de la nivelul învăţământului obligatoriu şi 30% din orele de la nivelul liceului se vor decide la nivelul fiecărei şcoli, în funcţie de nevoile de învăţare ale elevilor şi se va constitui ca şi curriculum la decizia şcolii.
(2) În interiorul fiecărei discipline, Curriculumul Naţional va acoperi doar 75% din orele de predare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei respective. În funcţie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte, profesorul va decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei va fi folosit pentru învăţare remedială în cazul copiilor cu probleme, pentru consolidarea cunoştinţelor sau pentru stimularea celor capabili de performanţe superioare, conform unor planuri individuale de învăţare elaborate pentru fiecare elev.

Art.42 Structura şi caracteristicile evaluărilor şcolare vor fi organizate după cum urmează:
(1) La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmeşte, în baza unei metodologii validată ştiinţific, un raport de evaluare a competenţelor cognitive, emoţionale şi sociale ale copilului.
(2) La finalul clasei a II-a, fiecare şcoală, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetarii şi Inovării, organizează şi realizează evaluarea achiziţiilor fundamentale: scris-citit şi matematică. Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor până la finalul clasei a IV-a şi pentru redactarea unui raport de evaluare detaliat către părinţi. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de educaţie sunt trecute în Portofoliul de educaţie al elevului;
(3) La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educaţiei, Cercetarii şi Inovării va realiza, prin eşantionare, o evaluare la nivel naţional a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul TIMSS şi PIRLS. Şcolile pot decide, în baza unor metodologii proprii, şi alte modalităţi de evaluare a propriilor elevi de clasa a IV-a;
(4) La finalul clasei a VI-a, toate şcolile, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetarii şi Inovării, vor organiza şi realiza evaluarea elevilor prin două probe trans-curriculare: limbă şi comunicare (limba română şi o limbă străină), matematică şi ştiinţe.

(5) Rezultatele evaluărilor vor fi utilizate pentru realizarea unui raport de evaluare asupra fiecărui elev, care va fi înmânat părinţilor, pentru orientarea şcolară către un anumit tip de liceu şi pentru stabilirea planurilor individualizate de învăţare pentru anii următori de studiu din învăţământul obligatoriu.
(6) Unităţile de învăţământ au obligaţia ca în clasele VII-IX să remedieze deficienţele constatate, să consilieze şi orienteze elevul către tipul de liceu sau de carieră care îi valorifica cel mai bine potenţialul personal. Rezultatele evaluării, împreună cu planurile individuale de învăţare, se arhivează în Portofoliul educaţional al elevului.
(7) La finalul clasei a IX-a se va realiza o evaluare naţională trans-curriculară obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale curente. Evaluarea va avea patru componente: evaluarea competenţelor de comunicare în limba maternă şi în două limbi de circulaţie internaţională, evaluarea competenţelor la matematică şi ştiinţe; evaluarea competenţelor de utilizare a calculatorului, printr-o probă practică. Evaluarea celorlalte competenţe-cheie care va fi făcută de către diriginte, consilierul şcolar şi colectivul de profesori ai clasei respective şi finalizată sub forma unor calificative stabilite pe baza rezultatelor obţinute în ciclul gimnazial. Rezultatele obţinute se înscriu în Portofoliul educaţional al elevului.
(8) La finalul clasei a XII-a se va realiza a doua evaluare naţională a competenţelor specifice prin bacalaureat. Evaluarea va fi diferenţiată, în funcţie de filiera şi profilul liceului. Se vor stabili 3 tipuri de probe, în funcţie de principalele tipuri de competenţe specifice dezvoltate de fiecare filieră, respectiv profil de liceu. Probele se bazează pe întregul Curriculum Naţional aferent competenţelor respective şi vor avea un pronunţat caracter trans-disciplinar. Pe parcursul clasei a XII-a se susţin probele practice pentru evaluarea şi certificarea competenţelor de utilizare a calculatorului.
(2) Organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor didactice şi non didactice dintr-o unitate de învăţământ este realizată de către director. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatele acestuia. Din comisia de concurs face parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al inspectoratului şcolar judeţean.

Art.65 (1) Unităţile de învăţământ încheie împreună cu părinţii, în momentul înmatriculării elevilor/preşcolarilor, un contract educaţional, în care sunt înscrise obligaţiile reciproce ale părţilor. Contractul educaţional tip este aprobat prin ordin de ministru şi este particularizat, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin decizia consiliului de administraţie.
(2) Părintele sau tutorele legal instituit este obligat să ia măsuri pentru asigurarea frecvenţei şcolare a elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi din culpa părintelui sau a tutorelui legal instituit reprezintă contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 500 şi 5000 RON.

(4) Direcţiile judeţene pentru educaţie sunt instituţii deconcentrate de specialitate, în subordinea consiliului judeţean având următoarele atribuţii:
a) realizează finanţarea complementară a unităţilor de învăţământ din subordine;
b) realizează achiziţia mijloacelor de învăţământ pentru unităţile şcolare din judeţ;
c) propune spre aprobare Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării înfiinţarea de licee, unităţi de învăţământ special, palate, cluburi ale elevilor.
d) aprobă, la propunerea Consiliului Local înfiinţarea unităţilor pentru educaţie timpurie, învăţământ primar şi gimnazial;

Art.74 (1) Inspectorul şcolar general este numit de ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, în baza unui concurs public şi este reprezentantul ministrului Educaţiei, Cercetării şi Inovării în teritoriu.
(2) Inspectorii generali adjuncţi sunt numiţi de către inspectorul şcolar general şi validaţi de către ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării.
(3) Inspectorii şcolari se numesc de către inspectorul şcolar general, prin concurs, pe baza criteriilor de competenţă profesională şi managerială, pe o perioadă de 4 ani, conform legii.
(4) Funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) şi (2) pot fi ocupate doar de către persoane care au urmat programe de formare şi dezvoltare a competenţelor manageriale în domeniul educaţional la nivel de masterat sau studii postuniversitare.
(5) Directorii unităţilor conexe sunt numiţi de către Inspectorul şcolar general, în urma unui concurs public, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării. Directorul încheie contract de management pe o durata de 4 ani cu inspectorul şcolar general. Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul partilor, în urma evaluării performanţelor manageriale.

Conducerea unităţilor de învăţământ

Art.75 (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar sunt conduse de consiliile de administraţie şi de directori, ajutaţi, după caz, de directori adjuncţi. În exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile de administraţie şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral şi cu comitetul de părinţi.
(2) Consiliul de Administraţie (CA) este organul suprem de conducere a unităţii de învăţământ şi este format din 50% membri cadre didactice alese de către personalul didactic al şcolii şi 50% reprezentanţi ai părinţilor şi ai consiliului local, desemnaţi de către aceştia.
(3) Mărimea Consiliului de Administraţie variază între 7–15 membri, în funcţie de mărimea unităţii de învăţământ şi se întâlneşte lunar sau ori de cate ori este nevoie la solicitarea directorului, a preşedintelui consiliului de administraţie sau a două treimi dintre membri.

Sursa:http://edu.presidency.ro/?pag=15

Bogdan Balan, sef la Casa Studentului

Bogdan Balan, fost director adjunct al Directiei Judetene pentru Tineret Arges, va prelua conducerea Casei de Cultura a Studentului. El este cel care a fost desemnat de PSD sa ocupe aceasta functie, in conditiile in care fostul director, Cristian Melesteu, consilier judetean al PSD, a trecut la conducerea Oficiului Regional pentru Protectia Consumatorului. Bogdan Balan este vicepresedinte al organizatiei de tineret a PSD Pitesti si fiul fostului consilier judetean Nichifor Balan.

A fost pusă piatra de temelie a necropolei regale de la Curtea de Argeş

Ieri, la Curtea de Argeş a fost pusă piatra de temelie a necropolei regale care va adăposti toţi regii României, precum şi episcopii pe care i-a avut Argeşul. Evenimentul s-a petrecut în prezenţa Alteţei Sale, Principele Radu, şi a Episcopului de Argeş şi Muscel, Calinic.
Mai multe puteti citi aici.

Precizari

Tin sa va anunt ca in urma unor discutii purtate cu Raluca Nicula, am decis sa mut blogul argestv.blogspot.com pe argesenii.blogspot.com.
Membrii blogului pot publica in continuare articole aici, la fel ca si inainte.

Imi cer scuze pentru eventualele neplaceri provocate de aceasta mutare.

ARGES TV Blog

M-am convins de ce unele persoane nu vor sa scrie aici. Explicatia e ca si-au facut propriul blog colectiv, blogul ARGES TV.

Pitestiul va mai avea o centura. Dar curea tot n-o sa aiba

Dupa cum informeaza presa ultimelor zile, Consiliul Judetean Arges a aprobat proiectul de construire a unei centuri a Pitestiului care sa uneasca iesirea spre Slatina cu iesirea spre Rm. Valcea.
Asa cum mi-o imaginez eu, aceasta ruta ocolitoare va pleca de la intersectia DN 65B cu DN 65, va trece pe undeva pe dealul de dincolo de Turcesti, va ocoli stadionul apoi Cartierul Trivale, va taia padurea Trivale, va trece departe de Gavana si va ajunge in final la Bascov.
Se vorbeste de multa vreme despre aceasta centura ocolitoare, iata ca urmeaza sa fie si realizata. Cica finantarea exista deja, deci daca sunt bani sigur se va face. Pentru ca la noi in Romania, unul dintre marile impedimente in calea realizarii unei infrastructuri eficiente este lipsa banilor.
Si totusi, la ce-i trebuie chelului centura ocolitoare prin partea de vest a orasului (pardon, am vrut sa zic tichie de margaritar). Eu personal nu-i vad nicio utilitate. De ce? Pai hai s-o luam logic si metodic. Aceasta sosea ar trebui sa preia traficul dinspre Rm. Valcea spre Slatina. Care trafic? Pai daca vrea sa mearga la Slatina, orice valcean alege drumul cel mai scurt, prin Dragasani. Ce rost are sa ocoleasca pe la Pitesti? Doar ca sa vada ce frumoasa este noua centura de vest a orasului? Mda, poate fi si asta un motiv, dar nu tocmai intemeiat. Acelasi lucru este valabil si pentru traseul invers : Slatina - Rm. Valcea.
Ce-ar mai putea prelua aceasta centura? Nimic din ceea ce merge spre sau vine dinspre Bucuresti. Treaba e clara : acest trafic este preluat cu succes de catre autostrada care a fost prelungita acum vreo 2 ani pana la Bascov.
Nici traficul Curtea de Arges - Slatina (si invers) nu cred ca va fi preluat. Cred ca aceasta ruta va fi mai lunga decat traseul autostrada-DN 65B. Dar sa admitem ca va prelua acest trafic : Curtea de Arges - Slatina si retur. Cat de multe vehicule credeti ca au acest traseu? Dupa mine, mai mult de 100 pe zi nu pot fi.
In concluzie, cred ca singurii avantajati pot fi locuitorii cartierului Trivale care vor putea sa plece spre Valcea evitand centrul. Spre Slatina oricum n-au nevoie sa treaca prin centru, pentru ca e mult mai scurt pe la stadion, apoi varianta Razboieni si ai ajuns la iesirea spre Slatina.
Oare nu ar fi fost mai indicat sa se reabiliteze niste drumuri existente cu acesti bani? Si ma gandesc la drumul Pitesti-Campulung sau la Campulung-Curtea de Arges. Numai cine n-a mers de curand pe aceste drumuri nu stie in ce stare deplorabila se afla. Mai era vorba la un moment dat si despre construirea unei rute directe Autostrada-Uzina Dacia care ar fi foarte eficienta pentru ca ar decongestiona comuna Maracineni de traficul greu spre si dinspre uzina.
Dar asa e la noi : lucruri inutile se fac cu duiumul, lucruri bune mai rar.

Va incit sa vizitati Biserica rupestra de la Corbi

Comuna Corbi se afla in nordul judetului Arges. De la Curtea de Arges o iei pe drumul spre Campulung, iar pe la jumatatea drumului , mai precis in comuna Domnesti te iei dupa indicator si faci la stanga.
N-ai mult de mers, iar drumul este relativ bun. Daca ai ajuns la Corbi, inca n-ai ajuns la munte. Fagarasul se profileaza in zare, falnic, majestuos. Iar paralel cu soseaua dar in sens invers curge uneori linistit, alteori mai involburat, Raul Doamnei.Comuna e frumoasa, oamenii gospodari. Cel putin asta poti sa ghicesti privindu-le casele.
La un moment dat, in dreapta, peste rau privirea iti va fi atrasa de o stanca imensa lunga de cca 50 m, inalta peste 20 m. N-ai cum sa treci mai departe fara s-o observi.Lasi frumusel masina la marginea drumului (se poate ajunge si cu masina pe ulitele catunului de peste rau, dar eu cred ca e mai interesant sa-l traversezi pe puntea suspendata) si te indrepti catre acea stanca.
Ajungand mai aproape iti dai seama ca nu e o simpla stanca pe varful unui deal. La baza ei vei observa mai mult scrijelita o forma de biserica. Este biserica rupestra de la Corbi, un monument care te uimeste fie si numai gandindu-te la cat efort a trebuit depus pentru a fi amenajat.
Nu vreau decat sa va determin sa mergeti s-o vizitati, asa ca n-o sa va dau prea multe detalii. Oricum, cred ca pozele pe care le-am postat (facute de mine, nu luate de pe net) sunt destul de elocvente si de incitante. Mai fac o singura mentiune : pentru cei dornici de miscare exista posibilitatea de a urca pana in varful stancii pe o carare destul de bine pusa la punct.
Asa ca, drum bun si vizita cat mai placuta. Eu am fost pe-acolo acum mai putin de 2 saptamani, in a doua zi de Pasti.

Despre

Acest blog a pornit din ideea de a face ceva asemanator unui alt blog colectiv local, Mioveni Blog, dar care sa cuprinda o arie geografica mai mare si, implicit, un numar mai mare de bloggeri. Vom incerca sa scriem despre lucrurile bune si mai putin bune ale judetului Arges, despre aspecte specifice doar unei anumite zone a judetului si despre altele ce il caracterizeaza in totalitatea sa si chiar ii depasesc granitele.
De aceea cautam bloggeri si din alte zone ale judetului, respectiv Curtea de Arges, Campulung, Topoloveni, Costesti si altele, nu doar din regiunea Pitesti-Mioveni pe care cred ca o putem acoperi in mare masura.

Ungaria e o tara ?

Nu stiu de unde a gasit fiu-meu secventa pe care o voi posta mai jos, dar e tare rau. Este vorba de varianta americana a emisiunii "Te crezi mai destept decat un copil de clasa a V-a?". Sunt convins ca majoritatea cititorilor mei inteleg limba engleza, dar nu ma pot abtine sa nu va povestesc totusi faza. Concurenta este intrebata "Ce tara europeana are capitala la Budapesta?".
Imi amintesc ca acum cca. 12 ani, un amic stabilit in Franta imi spunea ca aproximativ jumatate dintre francezi confunda Budapest cu Bucarest, datorita faptului ca suna cam la fel. Si, adauga el, mai gasesti si cate unul care spune ca Romania are capitala la Sofia.
Bun, ce credeti ca a raspuns fatuca noastra din America? Pai n-a stiut, asa ca s-a hotarat sa copieze ceea ce scrisese copilul. Iar daca ar fi raspuns, ar fi raspuns Franta.
- Ai fi plecat acasa fara niciun ban, ii spune prezentatorul, pentru ca raspunsul corect este Hungary.
- Hungary?
- Da, Hungary. La fel ca i'm hungry (mi-e foame).
- Hungry (foame), asta-i tara? Auzisem eu ca Turkey (curcan) ar fi o tara dar si Hungry?
Vazand ca pe youtube nu exista aceasta filmare, fiu-meu a postat-o urgent.
Va las s-o savurati si voi :

P.S. Tin sa-i multumesc lui Logatu' pentru ca m-a invitat sa scriu pe acest blog colectiv.